Preotul, după ce își pune epitrahilul și felonul, deschide dvera și dă obișnuita binecuvântare din fața Sfintei Mese, zicând:
Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Strana: Amin.
Dacă nu este preot de față, în locul binecuvântării de mai sus diaconul, monahul sau mireanul va rosti:
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Apoi se rostesc rugăciunile începătoare:
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni ești și toate le plinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă..., Și acum...
Tatăl nostru Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.
Dacă este preot de față, zice:
Că a Ta este Împărăția, și puterea, și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Strana: Amin.
Dacă nu va fi preot de față, diaconul, monahul sau mireanul va rosti:
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Apoi se zic troparele de umilință:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici nu pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum, ca un Milostiv, și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți - lucrul mâinilor Tale, și numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
SIMBOLUL CREDINȚEI
Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute.
Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om.
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;
Și a înviat a treia zi, după Scripturi;
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce, împreună cu Tatăl și cu Fiul, este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică.
Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor.
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne miluiește (de 12 ori) Slavă..., Și acum...
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru.
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veac. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu însetat de Tine ca un pământ fără de apă. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. Fă să aud dimineața mila Ta că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă..., Și acum...
Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție (de trei ori).
Apoi îndată se cântă:
Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de trei ori).
Troparul, glasul al 4-lea:
Viața ta pe pământ bine cârmuind, pătimitorule, cu milostenii și cu neîncetate rugăciuni și lacrimi și iarăși către pătimire bărbătește pornindu-te, necredința persienească ai mustrat. Drept aceea Bisericii te-ai făcut întărire și creștinilor laudă, Sfinte Ioane pururea pomenite (de două ori).
Slavă..., Și acum...,
al Născătoarei-Învierii, același glas:
Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută, prin tine, Născătoare de Dumnezeu, celor de pe pământ s-a arătat: Dumnezeu întrupându-Se întru unire neamestecată și Crucea de bunăvoie pentru noi luând, prin care, înviind pe cel întâi zidit, a mântuit din moarte sufletele noastre.
Apoi: Doamne, miluiește (de trei ori). Slavă..., Și acum...
Psalmul 50:
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și, după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Spală-mă întru totul de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că, iată, întru fărădelegi m-am zămislit, și în păcate m-a născut maica mea. Că, iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce fața Ta de către păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale, și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile-de-tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile-de-tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
Condacele și icoasele
Condacul 1
Apărătorului și sprijinitorului dreptei credințe, împotrivitorului și surpătorului păgânătății, Mucenicului celui nou arătat, ostașului adevărat lui Hristos, care ca un soare a strălucit Bisericii Răsăritului, iar pe credincioși de veselie i-a umplut, toți acum din suflet cântări de laudă și de mulțumire să-i aducem, și cu dorire să-i strigăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice a lui Hristos!
Icosul 1
Îngerilor a fost plăcută viețuirea ta și mai înainte de pătimire, purtătorule de chinuri al lui Hristos, Ioane, cel ce, cu trup material fiind îmbrăcat, îngerește pe pământ ai viețuit, cu milostenii și cu neîncetate rugăciuni, apoi și cu chinuri. Pentru aceasta noi, după vrednicie, aceste laude aducem ție:
Bucură-te, cel ce din părinți binecredincioși ai răsărit;
Bucură-te, cel ce din vestita cetatea a Trapezuntului ai odrăslit;
Bucură-te, cel ce, prin post și rugăciune necontenită, Îngerilor te-ai asemănat;
Bucură-te, cel ce, prin milosteniile și lacrimile tale, pe demoni i-ai înfricoșat;
Bucură-te, cel ce, pe mare, ai făcut negutătorie cu iscusință;
Bucură-te, sprijinitor al celor aflați în suferință;
Bucură-te, minte plină de gânduri ceresti;
Bucură-te, cel împodobit cu multe virtuți creștinești;
Bucură-te, al celor întristați mângâietor;
Bucură-te, înger pământesc în trup muritor;
Bucură-te, cel ce negutătoria sufletului bine ai chibzuit-o;
Bucură-te, cel ce dreapta credință până la sfârșit ai păzit-o;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
Condacul 2
Văzând, Mucenice al lui Hristos, viclenia diavolului, care voia să te îndepărteze de la mărturisirea ortodoxă prin cel de altă credință, și, cu înțelepciunea dată ție de la Dumnezeu, pricepând uneltirile lui, ai rămas neprins de ele, cu harul Celui Preaînalt; pentru aceea, ai și cântat: Aliluia!
Icosul 2
Cunoscând, de trei ori fericite, clevetirea vicleanului Reiz adusă asupra ta înaintea dregătorului Cetății Albe, cel de credință păgână, cum că te-ai lepăda de adevărata credință creștinească, tu nidecum nu te-ai lăsat biruit; pentru care, după cuviință auzi de la noi acestea:
Bucură-te, cel ce pe Reiz l-ai vădit a fi mincinos;
Bucură-te, cel prin a cărui stăruință mulți au primit folos;
Bucură-te, turn neclintit al adevărului;
Bucură-te, cel ce întru nimic ai socotit momirile dregătorului;
Bucură-te, cel ce soarelui și luceafărului nu ai jertfit;
Bucură-te, cel ce Făcător al lor pe Dumnezeu cel în Treime L-ai mărturisit;
Bucură-te, cel ce pe acestea le-ai numit zidiri, iar nu Ziditor;
Bucură-te, cel ce, prin aceasta, l-ai înfruntat pe păgânul judecător;
Bucură-te, cel pe care tiranul s-a pornit să te chinuiască;
Bucură-te, cel ce n-ai primit a defăima credința creștinească;
Bucură-te, cel ce pe dregător l-ai mustrat cu vitejie;
Bucură-te, cel ce pe el l-ai îndemnat a se pleca ție;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
Condacul 3
De puterea harului Sfântului Duh fiind întărit, viteazule ostaș al lui Iisus, cu multă îndrăzneală ai grăit către chinuitor: Nu nădăjdui, o, tirane, că mă voi lepăda vreodată de Hristos al meu sau că mă voi închina făpturii în locul Făcătorului; să nu-mi fie mie aceasta. Dar până la cea din urmă răsuflare voi cânta Preasfintei Treimi: Aliluia!
Icosul 3
Când vorbeai către dregător, o, purtătorule de chinuri al lui Hristos, erai vesel la față și fără de nicio sfială sau frică; iar el, nemaiputând răbda cuvintele tale, de mânie aprinzându-se, a poruncit să fie aduse înaintea lui toiege multe și de haine să fii dezbrăcat; dar tu stăteai ca și cum altul ar fi pătimit; pentru care și noi unele ca acestea grăim către tine:
Bucură-te, cel ce, văzând toiegele, nicidecum nu te-ai înfricoșat;
Bucură-te, cel ce mai bucuros înaintea tiranului te-ai arătat;
Bucură-te, cel amenințat cu chinuri de moarte;
Bucură-te, cel ce pe tiran l-ai întăratat foarte;
Bucură-te, cel ce pe acesta l-ai înfruntat înaintea tuturor;
Bucură-te, rob al lui Dumnezeu cu adevărat iubitor;
Bucură-te, cel ce de hainele stricăcioase ai fost dezbrăcat;
Bucură-te, cel ce în porfiră nepieritoare în ceruri te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, păstrător al învățăturilor date de părinții tăi;
Bucură-te, cel ce n-ai primit a aduce jertfă mincinoșilor zei;
Bucură-te, cel ce ai zis păgânului să nu întârzie de a te chinui;
Bucură-te, cel ce pentru Împărăția cerurilor ai primit a pătimi;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
Condacul 4
Cu suflet vitejesc, o, mult pătimitorule, ai zis că te vei închina Ziditorului tuturor, și nu zidirii; pentru aceasta, tiranul cel păgân, auzind astfel de cuvinte de la tine și pierzând nădejdea a te îndupleca spre voia sa, nebunește s-a aprins de mânie sălbatică și a început a te chinui. Iar tu, Mucenice al lui Hristos, bărbătește răbdând, Celui ce te întărea pe tine ai cântat cu veselie: Aliluia!
Icosul 4
Inimă de diamant având, când ai pătimit pentru dragostea Celui dorit de tine, fericite Mucenice al lui Hristos, întru nimic ai socotit chinurile, cu harul Lui fiind întărit; pentru aceea, ca pe o aspidă înveninată ai călcat mânia tiranului, și ai alergat spre mai cumplite chinuri cu bucurie; pentru care, de la noi auzi acestea:
Bucură-te, cel întins gol pe pământ spre chinuire;
Bucură-te, cel ce ochii minții i-ai avut la cer cu dorire;
Bucură-te, cel ce ai fost bătut cu toiege noduroase;
Bucură-te, cel al cărui trup a fost zdrobit până la oase;
Bucură-te, cel ce pe chinuitori i-ai făcut să obosească, rămânând neclintit;
Bucură-te, cel ce vitejește ai răbdat să fii bătut cumplit;
Bucură-te, cel ce mânia tiranului ai îndurat;
Bucură-te, cel de a cărui vitejie Îngerii s-au minunat;
Bucură-te, cel ce ai înroșit pământul cu al tău sânge;
Bucură-te, cel ce pe Satana prin răbdare l-ai putut înfrânge;
Bucură-te, cel ce pentru aceasta I-ai adus lui Hristos mulțumiri;
Bucură-te, cel întărit de Domnul spre a îndura și mai cumplite chinuiri;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
Condacul 5
Fiii pierzării, care te chinuiau, auzindu-te pe tine, Mucenice, cum te rugai lui Dumnezeu, s-au umplut de multă mânie și mai cumplit te-au schingiuit, încât și glasul ți-a pierit; iar tu, răbdătorule de chinuri, suferind cu bărbăție, lui Hristos Celui ce te-a împuternicit, din adâncul inimii I-ai cântat: Aliluia!
Icosul 5
Cu lanțuri de fier din porunca dregătorului fiind legat, ostașule al lui Hristos, Ioane, ai fost aruncat în temniță, și păstrat spre mai cumplite chinuri; și, tot trupul tău de bătăi fiind sfărâmat, a doua zi iarăși la judecată ai fost adus; dar, stând înaintea tiranului cu față veselă, păgânul cadiu s-a mirat foarte și s-a spăimântat. Pentru aceasta, și noi cu laude ca acestea te întâmpinăm:
Bucură-te, cel legat cu lanțuri de fier pentru credință;
Bucură-te, cel ce l-ai înfricoșat pe diavol prin a ta stăruință;
Bucură-te, cel aruncat în temniță întunecoasă;
Bucură-te, cel ce ai dobândit în cer cămară luminoasă;
Bucură-te, cel ce, deși erai rănit peste tot trupul, vesel te-ai arătat;
Bucură-te, cel ce l-ai făcut pe tiran de s-a minunat;
Bucură-te, cel ce nu ai purtat grijă de rănile trupești;
Bucură-te, cel ce astfel ți-ai sporit virtuțile sufletești;
Bucură-te, cel ce ai îngăduit ca omul tău cel din afară să se chinuiască;
Bucură-te, cel ce ai făcut ca omul tău cel dinlăuntru să se înnoiască;
Bucură-te, cel pentru care tiranul alte chinuri a gătit;
Bucură-te, cel ce și pe acelea cu dragoste le-ai primit;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
Condacul 6
Având în minte bunătățile făgăduite Sfinților, Mucenice al lui Hristos, vrednicule de laudă, înțelepțește ai răbdat toate schingiuirile, ruperile și sfâșierea trupului; pentru aceea tiranul, umplându-se de și mai multă mânie, a poruncit ca iarăși să fii bătut fără de cruțare. Iar când se făceau acestea, tu cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
Atât de cumplit ai fost bătut, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, încât și cele dinlăuntru ale tale s-au rupt; iar cei ce te chinuiau, obosind, se schimbau unii după alții; dar tu, Mucenice, nidecum nu ți-ai schimbat gândul de la doritul tău Iisus, ci te rugai Lui în adâncul inimii, ca să-ți dea răbdare până la sfârșit. Pentru aceasta și noi, acoperiți fiind prin rugăciunile tale, strigăm ție:
Bucură-te, cel ce nu ți-ai pierdut răbdarea prin simțirea durerii;
Bucură-te, cel ce ai făcut pe chinuitori a se schimba din pricina ostenelii;
Bucură-te, diamant al jertfei pentru credință;
Bucură-te, cel ce te rugai în inima ta cu stăruință;
Bucură-te, cel peste care harul Sfântului Duh s-a coborât din înălțime;
Bucură-te, cel prin care toți l-au înfruntat pe judecător, pentru a sa cruzime;
Bucură-te, cel al cărui trup până la cele dinlăuntru a fost rănit;
Bucură-te, cel pe care vrăjmașii dreptei credințe te-au chinuit;
Bucură-te, cel împodobit cu haină cerească;
Bucură-te, cel plâns cu jale de suflarea creștinească;
Bucură-te, cel ce ai simțit pe trupul tău rănile lui Hristos;
Bucură-te, cel încununat în cer ca un pătimitor dreptcredincios;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
Condacul 7
Nemaiavând păgânul tiran niciun fel de chin, o, de trei ori fericite Mucenice, a poruncit ca ostașii să te lege de un cal sălbatic neînvățat, care să te tărască pe toate ulițele cetății; iar tu, ostașule al lui Hristos, astfel fiind chinuit, te-ai făcut priveliște Îngerilor și oamenilor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7
Străin cu adevărat și neobișnuit chin ți-a născocit ție, pătimitorule al lui Hristos, păgânul judecător. Că, tărât fiind de cal în fugă mare prin locurile pietroase ale cetății, trupul ți s-a sfâșiat, capul ți s-a zdrobit și credincioșii care te priveau s-au umplut de multă jale. Iar tu, având mintea la Dumnezeu, în taină te rugai Lui; de acestea minunându-ne, laude aducem ție, grăind:
Bucură-te, vestitor neînfricat al Treimii de o ființă;
Bucură-te, sprijin al mărturisitorilor pentru credință;
Bucură-te, cunoscător al dragostei dumnezeiești;
Bucură-te, cel ce pentru Hristos ai suferit sfărâmarea mădularelor trupești;
Bucură-te, pricină de veselie Îngerilor;
Bucură-te, tristă privire credincioșilor;
Bucură-te, cel al cărui cap s-a zdrobit pentru Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ai strivit de tot capul celui rău;
Bucură-te, cel ce pentru Evanghelie ai pătimit;
Bucură-te, cel căruia cunună veșnică ți s-a dăruit;
Bucură-te, următor lui Iisus întru pătimiri pământești;
Bucură-te, moștenitor împreună cu El al Împărăției cerești;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
Condacul 8
Văzându-te, Mucenice al lui Hristos, iudeii cei rău credincioși, când erai tărât de cal pe străzile lor, unii te luau în batjocură, alții aruncau în tine cu ce aveau în mână, iar alții râdeau cu necuviință. Dar tu, viteazule ostaș, toate acestea cu bucurie le răbdai, pentru Cel Care te întărea pe tine, cântându-I neîncetat: Aliluia!
Icosul 8
Cu totul având-L pe Iisus în sufletul și în mintea ta, purtătorule de chinuri, și luptele tale fiind acum spre sfârșit, unul dintre iudeii care te batjocoreau, în casă alergând și o sabie apucând, a tăiat cinstitul și sfântul tău cap și, astfel, luminat ți-ai dat sufletul în mâinile Celui dorit de tine; pentru care auzi de la noi acestea:
Bucură-te, cel ce ai luat defăimare de la iudei;
Bucură-te, următor al lui Iisus, Cel lepădat de ei;
Bucură-te, cel ce ai fost lovit cu orice li se întâmplase a avea în mână;
Bucură-te, cel ce nu ți-ai miluit trupul cel de țărână;
Bucură-te, cel al cărui cap a fost tăiat de omul cel rău credincios;
Bucură-te, cel ce cunună ai primit de la Hristos;
Bucură-te, nevoitor minunat întru mucenicie;
Bucură-te, cel preamărit în cer pentru veșnicie;
Bucură-te, mijlocitor preafierbinte către Dumnezeu pentru noi;
Bucură-te, rugător bine primit pentru cei aflați în nevoi;
Bucură-te, cel praznuit de întreaga Biserică;
Bucură-te, a drept-credincioșilor pildă vrednică;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
Condacul 9
După tăierea cinstitului tău cap, și după despărțirea sfântului tău suflet de trup, Mucenice mult slăvite, trupul tău zăcea împreună cu capul cel tăiat, neîngropat și neluat în seamă. Dar, noaptea, o minune preamărită s-a făcut: asupra moaștelor tale se vedea un stâlp de foc până la cer, făclii ardeau împrejur și bărbați îmbrăcați în veșminte albe tămâiau trupul tău și cântau lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Ritorii cei bine cuvântători nu pot arăta frumusețea cântărilor glăsuite de Îngeri împrejurul moaștelor tale, Mucenice de trei ori fericite; iar un oarecare iudeu, auzindu-i și părându-i-se ca sunt oameni pământești, a luat un arc și a încercat a-i săgeta; dar nimic n-a izbutit, ci mai mult s-a făcut vrednic de plâns în văzul tuturor. Pentru aceasta și noi, de o astfel de minune spăimântându-ne, strigăm ție:
Bucură-te, cel ce de Îngeri te-ai învrednicit a fi prohodit;
Bucură-te, cel spre ale cărui moaște Hristos din cer a privit;
Bucură-te, cel asupra căruia stâlp de foc s-a arătat;
Bucură-te, cel ale cărui minuni pe mulți au înspăimântat;
Bucură-te, cel prin care iudeul a primit pedeapsă cerească;
Bucură-te, cel ce i-ai dat aceluia vreme să se pocăiască;
Bucură-te, mijlocitor al vindecării și al îndreptării lui;
Bucură-te, cel privit cu mirare de mulțimea poporului;
Bucură-te, cel ce prin minuni pe tiran l-ai făcut să se înfricoșeze;
Bucură-te, cel pe care tiranul a poruncit creștinilor să te înmormânteze;
Bucură-te, cel îngropat cu trupul lângă sfânta biserică;
Bucură-te, cel al cărui suflet s-a odihnit în bucuria cea veșnică;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
Condacul 10
O, Mucenice mult-pătimitorule, pârâșul și vânzătorul tău vrând într-una din nopți să fure cinstitul tău trup și în patria lui să-l ducă, tu, ostașule a lui Hristos, te-ai arătat degrabă în somn preotului bisericii aceleia și l-ai înștiințat de aceasta; iar el, îndată alergând, cinstitele tale moaște din mâinile lui le-a apucat; pentru care, bucurându-se, cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10
Sfintele tale moaște cele de mult preț, prin purtarea ta de grijă, Mucenice al lui Hristos, scăpând neluate de cei de alt neam, înlăuntrul altarului au fost duse și așezate lângă Sfânta Masă, unde totdeauna pentru mântuirea noastră se jertfește Mielul lui Dumnezeu, Căruia și tu te-ai adus jertfă; iar credincioșii, fiind înștiințați de aceasta, L-au lăudat pe Atotputernicul Dumnezeu, Cel minunat întru Sfinții Săi, grăind ție:
Bucură-te, cel ale cărui cinstite moaște au scăpat nefurate și nevătămate;
Bucură-te, cel ce i-ai alungat pe cei de rea credință, după dreptate;
Bucură-te, biserică preacurată a nevoinței și a harului;
Bucură-te, cel așezat cu trupul înlăuntrul altarului;
Bucură-te, cel ce acolo ai săvârșit minuni neîncetat;
Bucură-te, cel ce ai izgonit din cei îndrăciți duhul cel necurat;
Bucură-te, cel slăvit prin arătarea unui stâlp de foc;
Bucură-te, cel prin care Îngerii slujeau în acel loc;
Bucură-te, izvorâtor de bună mireasmă în chip de negrăit;
Bucură-te, al bolnavilor doctor iscusit;
Bucură-te, cel ce ne păzești sub al tău acoperământ;
Bucură-te, cel preamărit de Domnul în cer și pe pământ;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
Condacul 11
Împodobite fiind cu harul săvârșirii de minuni cinstitele și sfintele tale moaște, Mucenice al lui Hristos, vrednicule de laudă, toți drept-credincioșii – mari și mici, săraci și bogați – le cinstesc și le sărută. Pentru aceasta, având îndrăzneală către Stăpânul tuturor, mijlocește-ne în viața aceasta sănătate, iar în veacul ce va să fie mântuire, ca să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11
Făclie cu totul luminoasă fiind cinstitele tale moaște, Mucenice, pusă în sfeșnicul Bisericii și luminând multă vreme partea locului unde ai pătimit, prin vrerea lui Dumnezeu și prin stăruința dreptcredinciosului domn Alexandru cel Bun, în țara Moldovei adusă fiind, neîncetat luminează și raze de minuni revarsă spre toți cei ce aleargă la ele cu credință; pentru care, și noi de același dar împărtășindu-ne, grăim ție:
Bucură-te, rază a Luminii celei nezidite și gânditoare;
Bucură-te, cel ce peste toată partea cea de sub cer luminezi ca un soare;
Bucură-te, luceafăr prealuminos al zilei celei neînserate;
Bucură-te, cel ce și de la noi ai fost dus în altă parte;
Bucură-te, cel ce și acolo multă vreme razele ți-au strălucit;
Bucură-te, cel ce, prin dumnezeiască rânduială, înapoi ai venit;
Bucură-te, smirnă binemirositoare în Biserica lui Hristos;
Bucură-te, mângâietor al celor ce te cheamă cu gând evlavios;
Bucură-te, vas de mir neîmputinat, dătător de vindecări;
Bucură-te, apărător al celor ce suferă nedreptăți și ocări;
Bucură-te, cel peste care Dumnezeu a revărsat slavă și mare cuviință;
Bucură-te, cel ce ne-ai tămăduit orice boală și suferință;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
Condacul 12
Dar luând de la Dumnezeu, întru tot lăudate Mucenice, vindeci pe toți de felurite boli, nu numai trupești, ci și sufletești; iar acum, stând înaintea lui Hristos, Celui ce te-a întărit pe tine spre pătimire, nu înceta mijlocindu-ne mântuire sufletească și nouă celor ce cu dragoste și cu multă cucernicie săvârșim pomenirea ta și cântăm neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12
Lăudând, cinstind, slăvind și fericind chinurile tale cele cu multă durere, răbdarea cea până la sfârșit, vitejia și bărbăția cea nebiruită arătate în trupul cel ca de diamant, pe care Hristos, răsplătitorul nevoințelor, l-a preaslăvit prin minuni, și nouă nevrednicilor ni l-a dăruit, Sfinte Mare Mucenice Ioane, grăim ție acestea:
Bucură-te, împreună locuitor cu oștile îngerești;
Bucură-te, cel așezat cu Mucenicii în locașurile cerești;
Bucură-te, cel încununat cu slavă de mâna Împăratului Hristos;
Bucură-te, cel primit întru odihnă, ca un slujitor credincios;
Bucură-te, cel ce ai adunat în cer comoara nejefuită a virtuților;
Bucură-te, cel ce ai agonisit răsplătire întru strălucirile Sfinților;
Bucură-te, cel ce ești neputincioșilor izvor de vindecări;
Bucură-te, mângâiere pentru cei cuprinși de întristări;
Bucură-te, izbăvitor al celor căzuți în întunericul deznădejdii;
Bucură-te, ocrotitor al celor aflați în necazuri și primejdii;
Bucură-te, cel ce în încercări și nevoi ne ești ajutător tare;
Bucură-te, cel ce ne mijlocești și nouă fericirea cea netrecătoare;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
Condacul 13
O, mult pătimitorule al lui Hristos, Sfinte Mare Mucenice Ioane, primind smerita noastră cântare de laudă, izbăvește-ne de toate vătămările sufletești și trupești, de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți și de chinul cel veșnic, prin rugăciunile tale, ca împreună cu tine în veacul ce va să fie, în locașurile Sfinților, să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Acest Condac se zice de trei ori. Și iarăși rostim Icosul 1:
Icosul 1
Îngerilor a fost plăcută viețuirea ta și mai înainte de pătimire, purtătorule de chinuri al lui Hristos, Ioane, cel ce, cu trup material fiind îmbrăcat, îngerește pe pământ ai viețuit, cu milostenii și cu neîncetate rugăciuni, apoi și cu chinuri. Pentru aceasta noi, după vrednicie, aceste laude aducem ție:
Bucură-te, cel ce din părinți binecredincioși ai răsărit;
Bucură-te, cel ce din vestita cetatea a Trapezuntului ai odrăslit;
Bucură-te, cel ce, prin post și rugăciune necontenită, Îngerilor te-ai asemănat;
Bucură-te, cel ce, prin milosteniile și lacrimile tale, pe demoni i-ai înfricoșat;
Bucură-te, cel ce, pe mare, ai făcut negutătorie cu iscusință;
Bucură-te, sprijinitor al celor aflați în suferință;
Bucură-te, minte plină de gânduri ceresti;
Bucură-te, cel împodobit cu multe virtuți creștinești;
Bucură-te, al celor întristați mângâietor;
Bucură-te, înger pământesc în trup muritor;
Bucură-te, cel ce negutătoria sufletului bine ai chibzuit-o;
Bucură-te, cel ce dreapta credință până la sfârșit ai păzit-o;
Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice al lui Hristos!
După care rostim această:
Rugăciune
Sfinte Mare Mucenice Ioan, ocrotitorul Sucevei și al întregii Bucovine, mărturisitorul lui Hristos, ai primit să-ți verși sângele și să-ți dai viața decât să lepezi adevărata credință și să te desparți de adevăratul Dumnezeu, Cel ce a făcut cerul și pământul și poartă grijă de toate făpturile. Ajută-ne să fim și noi mărturisitori ai dreptei credințe prin felul viețuirii noastre, precum și tu ai mărturisit-o în fața necredincioșilor, ca văzând faptele noastre cele bune să se lumineze cu învățătura Sfintei Evanghelii și să slăvească numele lui Dumnezeu: al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Strana: Amin.
După citirea Rugăciunii, se cântă Condacul 1.
Condacul 1
Apărătorului și sprijinitorului dreptei credințe, împotrivitorului și surpătorului păgânătății, Mucenicului celui nou arătat, ostașului adevărat lui Hristos, care ca un soare a strălucit Bisericii Răsăritului, iar pe credincioși de veselie i-a umplut, toți acum din suflet cântări de laudă și de mulțumire să-i aducem, și cu dorire să-i strigăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, Mare Mucenice a lui Hristos!
După citirea Acatistului rostim rugăciunea:
Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Dacă este preot, acesta rostește Ectenia întreită și face outpustul mic.
În lipsa preotului, încheiem, zicând:
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.