Sfântul Ierarh Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei
Sfântul Ierarh Teodor Sicheotul s-a născut în jurul anului 530, în satul Sicheon din Galatia, în apropierea Ancirei (Ankara de astăzi). Mama sa, Mariei, era de neam umil, dar Dumnezeu a ales din sânul ei un vas ales. Din cea mai fragedă vârstă, copilul Teodor a arătat o dragoste deosebită față de Sfântul Gheorghe, al cărui chip i s-a arătat în vedenii, și a petrecut ore întregi în rugăciune în biserica închinată acestuia din apropierea casei lor.
La 14 ani, cu învoirea mamei sale, s-a retras într-o peșteră de munte, lângă aceeași biserică a Sfântului Gheorghe, trăind în post, priveghere și rugăciune neîncetată. Vestea sfințeniei lui s-a răspândit în toată Galatia și împrejurimile. A fost hirotonit preot în mai multe rânduri, mai întâi fără știrea lui, de episcopul Ioan al Anastasiei. Darul facerii de minuni îl însoțea: vindeca bolnavi de duhuri rele, de boli grave, de lepră; a dezlegat secete, a adus ploi, a izbăvit holde și turme de ciumă. Trimis cu treburi la Ierusalim, l-a cunoscut și pe Patriarhul Ioan al Ierusalimului.
Ajuns episcop al Anastasiopolei, a păstorit cu dragoste unsprezece ani, după care, cu binecuvântarea patriarhului, s-a retras la mănăstirea lui de metanie, unde a viețuit până la moarte. S-a mutat la Dumnezeu în 613, pe vremea împăratului Heraclie. Viața lui a fost scrisă de ucenicul său Eleusie, rămânând una din cele mai frumoase hagiografii bizantine. S-a bucurat de prietenia mai multor împărați.
Tropar, glasul 2: Cunoscut fiind din scutece sfințit și arătându-te plin de haruri, ai luminat lumea cu minunile și mulțimile demonilor ai alungat, lucrătorule de sfințenie, Părinte Ierarhe Teodor. Pentru aceasta roagă-te Domnului pentru noi.