Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu
Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu s-a născut în Cirene, în vestul Africii, din părinți evrei din seminția lui Levi. Familia sa a emigrat la Ierusalim, unde tânărul a primit o educație solidă în cultura greacă și ebraică. Unchiul său era Sfântul Apostol Barnaba. Sfântul Petru îl pomenește cu drag în prima sa epistolă, numindu-l "Marcu, fiul meu", arătând astfel legătura duhovnicească adâncă dintre ei.
Marcu a însoțit pe Sfântul Apostol Pavel și pe Barnaba în prima lor călătorie misionară în Cipru și Asia Mică. A urmat apoi pe Sfântul Petru, alături de care a ajuns la Roma. La rugămintea credincioșilor romani, care îl ascultaseră pe Petru propovăduind, Marcu a pus în scris cuvântul apostolului, alcătuind a doua Evanghelie din Noul Testament, cea mai scurtă și mai vie dintre cele patru, caracterizată prin dinamism și concrețe. Simbolul său de evanghelist este leul, pentru că Evanghelia sa începe cu glasul Sfântului Ioan Botezătorul care strigă ca un leu în pustie.
De la Roma s-a dus în Egipt, unde a propovăduit cu mare râvnă, întemeind primele comunități creștine la Alexandria și în împrejurimi. A pus bazele Patriarhiei Alexandriei, a cărei tradiție îl cinstește ca prim patriarh și ctitor. A înzestrat Alexandria cu o școală teologică renumită care a dat lumii creștine pe Clement Alexandrinul, pe Origen și pe Atanasie cel Mare. A întemeiat de asemenea comunități creștine în Africa de Nord, Cirene și Libia.
Pe când propovăduia în Alexandria, a fost prins de mulțimea idolatrilor la Paști, legat cu frânghii, târât pe ulițe cu pietre și aruncat în temniță. A doua zi a primit moartea muceniciei, în jurul anului 68, în vremea împăratului Nero. Moaștele sale au fost duse la Veneția în 828, unde se află și astăzi în vestita Basilica San Marco.
Tropar, glasul 3: Învățat fiind de Apostolul Petru, te-ai făcut Apostol al lui Hristos și, ca un soare, ai strălucit marginilor, podoaba alexandrinilor ai fost, fericite, căci prin tine Egiptul s-a slobozit din înșelăciune și, ca un stâlp al Bisericii, prin învățătura ta cea evanghelicească pe toți ai luminat. Pentru aceasta, luminat cinstind-o, pomenirea ta prăznuim, de Dumnezeu grăitorule Marcu; roagă pe Dumnezeu Cel înduplecat prin tine să dăruiască iertare de greșeli sufletelor noastre.
Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului
Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului s-a născut în 1692 la Poltava, în Ucraina, pe atunci parte a Imperiului Rus. Din tinerețe a fost atras de viața monahală și a trăit în sihăstriile din Rusia și Ucraina, formându-se în tradiția rugăciunii lăuntrice și a isihasmului athonit. A venit în Țara Românească, cel mai probabil în vremea lui Constantin Brâncoveanu, când viața duhovnicească și culturală a Munteniei era în plină înflorire.
Împreună cu ucenicul său ieroschimnahul Mihail și cu alți monahi, a intrat în obștea Schitului Dălhăuți, de lângă Focșani. Hirotonit preot, a ajuns stareț al acestui schit, pe care l-a condus aproape douăzeci de ani. A adunat în jurul său o obște de peste patruzeci de călugări sihaștri din Moldova, Muntenia, Ardeal și Rusia, pe care i-a format în duhul ascultării, smereniei, tăcerii și al rugăciunii minții. Prin anii 1730-1733 s-a retras cu doisprezece ucenici la Schitul Poiana Mărului, ctitorit de Constantin Mavrocordat în Munții Buzăului. Acolo a construit o nouă biserică și chilii, a introdus rânduieli monahale isihaste de proveniență athonită și a condus schitul până la moarte.
Sfântul Vasile a fost un mare dascăl al rugăciunii inimii și un povățuitor de seamă al monahismului românesc. A scris mai multe cuvinte înainte, prefețe și comentarii la scrierile filocalice, ajutând credincioșii să înțeleagă și să practice rugăciunea lui Iisus. A format generații de monahi sihaștri, printre ucenicii săi numărându-se Sfântul Paisie Velicicovski, cel care a revitalizat monahismul ortodox în întreaga lume. A trecut la Dumnezeu pe 25 aprilie 1767, fără a se cunoaște locul îngropării. A fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 4-5 martie 2003.
Tropar, glasul 8: Învățătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu, povățuitorule al călugărilor, propovăduitorule al harului, dascălul rugăciunii minții celei cu trezvie lucrate, Părinte Cuvioase Vasile, roagă pururea pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.