Soborul Sfintelor Femei Românce
Soborul Sfintelor Femei Românce a fost introdus în calendarul Bisericii Ortodoxe Române prin hotărârea Sfântului Sinod din 27 martie 2025 și este sărbătorit în Duminica a treia după Paști, zi dedicată și Sfintelor Femei Mironosițe. Anul 2026 a marcat prima celebrare liturgică solemnă la nivel național, în contextul în care Sfântul Sinod a proclamat 2026 drept Anul comemorativ al femeilor cu viață sfântă.
Soborul reunește femei românce cu viață sfântă din toate categoriile: mucenițe, cuvioase, mame de sfinți, doamne și principese. Icoana oficială a Soborului înfățișează patru cete de sfinte: mucenițe, monahii, femei din popor și doamne sau principese. Prin imnografia liturgică dedicată sunt pomenite cele canonizate deja de BOR în 2025 și 2026 (printre care Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Calinic, Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș și altele), dar și mulțimea de sfinte românce necunoscute care au viețuit pe pământul românesc de-a lungul veacurilor.
Tropar: Pe femeile sfinte, pe vlăstarele Evangheliei, ale României podoabe, să le cinstim, credincioșilor, osârdia virtuții lor urmând și luptele cele duhovnicești, pe mucenițe, cuvioase și mlădițele domnești să le lăudăm, strigând: Slavă Celui ce v-a încununat! Slavă Celui ce v-a sfințit! Slavă Celui ce pe pământ și în cer S-a preaslăvit prin voi!
Sfântul Sfințit Mucenic Vasilevs, episcopul Amasiei
Sfântul Sfințit Mucenic Vasilevs a fost episcop al cetății Amasia din Pont, pe vremea împăratului Liciniu (308-324), cumnatul Sfântului Constantin cel Mare prin sora sa Constantina. Deși la început fusese favorabil creștinilor, Liciniu s-a întors împotriva lor, revenind la idolatrie și viața necurată.
Liciniu s-a îndrăgostit de Glafira, o fecioară creștină frumoasă și înțeleaptă din Italia, slujitoarea soției sale, Constantina. Glafira i-a mărturisit totul împărătesei, care a îmbrăcat-o în haine bărbătești, i-a dat avere și a trimis-o departe de curtea imperială. Ajungând la Amasia, fecioara a fost primită cu multă bunătate de Episcopul Vasilevs și de comunitatea creștină. Ea a dăruit toți banii primiți de la împărăteasă pentru zidirea unei biserici.
Aflând unde se află Glafira, Liciniu a poruncit să fie aduși în fața lui atât fecioara cât și episcopul. Glafira a murit înainte de a fi prinsă, adormind în pace, prevestind-o însuși Sfântul Mucenic Gheorghe în vedenie. Sfântul Vasilevs a fost adus singur înaintea împăratului. A mărturisit cu îndrăzneală: "Niciodată nu vei putea să-mi dai atât de mult cât voiești să-mi iei, dacă te silești să mă desparți de Dumnezeul meu Cel viu." Supus la chinuri, cânta psalmii lui David. Condamnat la moarte, i s-a tăiat capul, iar trupul a fost aruncat în mare. Prin rânduiala îngerească, un credincios pe nume Elpidifor a aflat de trup și a mers să îl caute cu niște pescari. Plasele lor au scos la suprafață moaștele episcopului, capul lipit înapoi de trup cu doar o urmă a tăieturii, răspândind bun miros. Au fost duse cu cinste la Amasia și îngropate în biserica pe care o zidise el însuși.
Tropar, glasul 4: Și părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credința răbdând până la sânge, Sfințite Mucenice Vasilevs, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Sfânta Cuvioasă Glafira
Tot astăzi, Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfintei Cuvioase Glafira, fecioara din Amasia, a cărei viață este strâns legată de cea a Sfântului Sfințit Mucenic Vasilevs. Glafira era o tânără de neam cinstit din Italia, creștină, slujitoarea împărătesei Constantina, soția lui Liciniu. Fugind de poftele necurate ale împăratului, îndreptată de mâna protectoare a împărătesei, a ajuns la Amasia, unde episcopul Vasilevs a primit-o cu dragoste creștinească și a înzestrat-o cu cele de trebuință.
Trăind în comunitatea creștină din Amasia în rugăciune și curăție, Glafira a intrat în bolile ce o aduseseră la capătul puterilor. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe i s-a arătat în vedenie, vestindu-i că în curând va trece la ceruri. A pregătit cinstit toate cele de îngropare și a adormit în pace, înainte ca ostașii trimiși de Liciniu să o prindă, primind astfel de la Dumnezeu ocrotire și cununa fecioarei.