Sfântul Sfințit Mucenic Simeon, episcopul Persiei
Sfântul Sfințit Mucenic Simeon era episcop al cetăților Seleucia și Ctesifon din Persia, în prima jumătate a veacului al IV-lea. Pe vremea lui, creștinii se înmulțiseră în Persia și aveau biserici, episcopi, preoți și diaconi. Această înflorire a îngrijat pe slujitorii cultului persan al focului și pe evrei, care s-au unit împotriva creștinilor și l-au defăimat pe Simeon înaintea regelui Sapor al II-lea, învinuindu-l că este vrăjmaș al Persiei și spion al împăratului roman.
Regele, mâniat, a poruncit mai întâi ca numărul impozitelor de la creștini să fie dublat. Sfântul Simeon i-a răspuns că biserica nu poate plăti dublul, că nu are mijloace, și că datoria lui este să se roage, nu să strângă biruri. Pârât iarăși, a fost prins și dus în temniță legat cu două lanțuri, împreună cu preoții Avdela și Anania și cu mulți alți creștini.
Pe drum, un eunuc de la palat pe nume Gotazat, care odinioară fusese creștin dar se lepădase de frică, ieșind la ușa palatului și văzând pe Simeon trecut legat, a plâns cu amar și s-a hotărât să mărturisească credința. Sfântul Simeon l-a întărit. Regele, aflând, a poruncit tăierea capului lui Gotazat. Sfântul Simeon a fost dus înaintea regelui și a refuzat să se închine. A întărit pe toți creștinii din temniță să nu se teamă de moarte. Timp de mai mulți ani, regelele a ordonat uciderea în fiecare an a sutelor de clerici și monahi creștini. Sfântul Simeon și preoții lui au fost decapitați pe 17 aprilie 341, împreună cu o mulțime mare de creștini.
Tropar, glasul 4: Și părtaș obiceiurilor și următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credința răbdând până la sânge, Sfințite Mucenice Simeon, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Sfântul Ierarh Acachie, episcopul Melitinei Armeniei
Sfântul Ierarh Acachie s-a născut la Melitina, cetatea Armeniei Mici, din părinți binecredincioși care îl ceruseră de la Dumnezeu prin post și rugăciune, ei nefiind roditori mai înainte. Primind acest rod binecuvântat, l-au dedicat lui Dumnezeu și l-au dus la episcopul cetății, fericitul Otrie, care l-a primit în clerul Bisericii. Acachie a crescut în ascultare și fapte bune, trecând din putere în putere, și a urcat pe rând treptele clerului.
A ajuns episcop al Melitinei, ales cu un glas de toată obștea, după moartea lui Otrie. Ca arhipăstor a strălucit prin sfințenia vieții și prin darul facerii de minuni: a oprit prin rugăciune un râu care își surpase malurile și îneca satele, a biruit prin rugăciune o capișteide idoli care amenința turma sa, a vindeat bolnavi. Sfântul Eftimie cel Mare, pe când era copil, a învățat carte la Acachie și l-a iubit ca pe un tată. A participat la Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes (431), unde a apărat cu hotărâre cinstea de Născătoare de Dumnezeu a Fecioarei Maria, împotriva lui Nestorie. A trecut la Dumnezeu în pace în jurul anului 435, după o lungă și rodnică păstorire.
Tropar, glasul 4: Îndreptător credinței și chip blândeților, învățător înfrânării te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai dobândit cu smerenia cele înalte și cu sărăcia cele bogate. Părinte Ierarhe Acachie, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.