Sfânta Muceniță Teodosia, fecioara
Sfânta Muceniță Teodosia s-a născut în Tir, cetatea Feniciei de pe țărmul Mediteranei. Era de neam din familie păgână, dar sufletul ei s-a deschis de timpuriu spre Hristos și a mărturisit credința cu curaj public, indiferent de urmări.
În anul 307, pe când persecuția împăratului Galeriu (305-311) dura deja de câțiva ani în Palestina, tânăra Teodosia, în vârstă de șaptesprezece ani, se afla la Cezareea Palestinei. Acolo, în curtea palatului dregătorului Urban, erau înlănțuiți un grup de creștini condamnați la moarte, care vorbeau cu bucurie despre Împărăția lui Dumnezeu în dimineața Sfintelor Paști. Teodosia s-a dus la ei și i-a rugat cu lacrimi să o pomenească înaintea lui Dumnezeu când vor ajunge la El. Soldații de pază au prins-o și au dus-o înaintea lui Urban, spunând că se închina înaintea prizonierilor. Guvernatorul i-a cerut să jertfească idolilor. Teodosia a refuzat, mărturisindu-și credința în Hristos.
Urban a poruncit să o tortureze îngrozitor, sfâșiindu-i carnea cu cârlige de fier până i s-au văzut oasele. Mucenița a răbdat în tăcere și cu zâmbetul pe buze. Când Urban i-a cerut din nou să jertfească, ea i-a răspuns: "Nebunule, mi s-a dăruit să fiu în rândul mucenicilor." A fost aruncată în mare cu o piatră legată de gât, dar îngerii au scos-o la mal nevătămată. A primit în cele din urmă moartea prin sufocare și înecare, la 2 aprilie 307, dată la care este pomenită cu precădere. La 29 mai se prăznuiește aducerea sfintelor ei moaște din Tir la Constantinopol și de acolo la Veneția, unde se odihnesc și astăzi în bazilica Sfântul Zaharia. Sfânta muceniță s-a arătat părinților ei în vedenie, înconjurată de sfinte fecioare, cu o cruce de aur în mâini și o cunună pe cap, zicând: "Iată cât de mare este slava și darul Hristosului meu de care ați vrut să mă lipsiți!"
Tropar, glasul 4: La fapta bună muceniță, cu osârdie deprinzându-te, te-ai făcut vas iubit al lui Hristos și locaș iubit al Preasfântului Duh. Și mucenicia cu vitejie săvârșind, Teodosia Mireasă cerească, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
Sfântul Sfințit Mucenic Olivian, episcop al cetății Aneu
Tot astăzi, Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Olivian, care a trăit în vremea împăratului Maximian (285-305) și a păstorit ca episcop cetatea Anemurium din Cilicia (astăzi Anamur, sudul Turciei). Pe vremea persecuțiilor împotriva creștinilor, Olivian a fost prins de prigonitori pentru că refuza cu hotărâre să aducă jertfă idolilor. Adus în fața judecătorilor Iuliu și Elian, a mărturisit fără teamă că este creștin și că nu va jertfi nicicând zeilor falși. A fost dezbrăcat de veșminte și ars cu fier înroșit în foc. După ce a rămas o vreme în temniță, a fost trimis la a doua judecată, unde i s-a sfâșiat cu cruzime trupul și, în cele din urmă, și-a dat sufletul Domnului, primind cununa nepieritoare a sfințitului mucenic.