Aflarea moaștelor Sfinților Mucenici din Constantinopol
În vremea împăraților păgâni ai Imperiului Roman, prigoanele împotriva creștinilor au trimis la moarte o mare mulțime de mărturisitori ai credinței. Cei rămași în viață îi îngropau pe mucenici în taina nopții, prin case sau prin grădini, de frica necredincioșilor. Astfel, în cartierul Evghenia din marginea de răsărit a Constantinopolului, lângă poarta și turnul numite ale lui Evghenie, au fost îngropate trupurile mai multor sfinți mucenici, ale căror nume și locul odihnei au căzut cu vremea în uitare.
Locul s-a descoperit prin semnul tămăduirilor: bolnavi de tot felul au început să fie vindecați în acel loc, fără ca cineva să știe de unde vine puterea aceea. Auzind de aceasta, Arhiepiscopul Toma al Constantinopolului (607-610), în zilele împărăției lui Heraclie, s-a dus la locul cu pricina însoțit de un sobor de preoți. S-au rugat cu toții, au săpat și au aflat cu mare bucurie trupurile a șaptesprezece mucenici, întregi și nestricate, izvorând bună mireasmă și lucrând minuni. Le-au luat cu cinste și le-au dus spre închinare. Moaștele au fost îngropate din nou cu toată evlavia la locul aflării lor, unde împăratul Andronic Comnenul a ridicat în veacul al XII-lea o biserică.
Identitatea majorității acestor mucenici a rămas necunoscută. Mulți ani mai târziu, un anume Nicolae Caligraful a primit prin descoperire dumnezeiască numele a doi dintre ei: Sfântul Apostol Andronic, din ceata celor șaptezeci, și Sfânta Iunia, soția lui, prieteni ai Sfântului Apostol Pavel, pe care acesta îi pomenește în Epistola către Romani: "Îmbrățișați pe Andronic și pe Iunia, cei de un neam cu mine și împreună închiși cu mine, care sunt vestiți între apostoli" (Rom. 16, 7). Andronic fusese episcop în Pannonia, propovăduind împreună cu Iunia în toată acea parte de lume.
Tropar, glasul 4: Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoințele lor, cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuiește sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.