Aducerea moaștelor Sfinților Mucenici Doctori fără de arginți Chir și Ioan
Pe 28 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuiește mutarea moaștelor Sfinților Mucenici Doctori fără de arginți Chir și Ioan de la Canopus la Manutin, eveniment petrecut la 28 iunie 414. Viața și mucenicia lor sunt comemorate în fiecare an și pe 31 ianuarie.
Sfântul Chir s-a născut la Alexandria (Egipt) în veacul al III-lea, dintr-o familie creștină. A studiat medicina și a ajuns un medic iscusit. Tămăduind pe bolnavi fără nicio plată și îndemnând totodată sufletele spre Hristos, s-a învrednicit de darul facerii de minuni și vindeca bolnavii numai prin puterea cuvântului și a rugăciunii. Când prigoana lui Dioclețian (284-305) s-a întețit împotriva creștinilor și a fost pârât, a fugit din Alexandria în Arabia, unde a primit viața monahală și a continuat să tămăduiască mulțimile care veneau la el.
Sfântul Ioan era din cetatea Edesei din Mesopotamia, creștin și ofițer în armata romană. Renunțând la cariera militară și la toate ale lumii, căuta pe Hristos. Auzind de minunile pe care le săvârșea Chir, a mers la Alexandria să îl caute și, negăsindu-l, i-a urmat urmele până în Arabia. Cei doi s-au unit întru același duh de slujire, Sfântul Ioan devenind ucenic și tovarăș al lui Chir atât în credință și evlavie, cât și în arta medicinei, ajungând și el doctor fără de arginți. Au umblat împreună prin sate și orașe, propovăduind și vindecând fără plată.
Auzind că mucenica Atanasia și cele trei fiice ale ei Teoctista (15 ani), Teodotia (13 ani) și Eudoxia (11 ani) fuseseră prinse la Canopus lângă Alexandria, Chir și Ioan au venit la ele temându-se ca nu cumva tinerele femei să cadă din credință sub presiunea chinurilor. Le-au îmbărbătat și le-au întărit în mărturisire, primind și ei înșiși arestarea. Toate șapte au primit împreună cununa muceniciei, în 31 ianuarie, pe la 303 d.Hr. Moaștele lor au rămas la Canopus.
Un veac mai târziu, în Manutin, un sat de lângă Canopus (actualul Abukir din Egipt) — exista un templu păgân renumit ca oracol și loc de vindecare, care atrăgea mulțimi, inclusiv creștini neîntăriți în credință. Patriarhul Teofil al Alexandriei (385-412) nu izbutise să-l desființeze. Sfântul Chiril al Alexandriei (412-444), continuând lupta, s-a rugat stăruitor lui Dumnezeu. Un înger al Domnului i s-a arătat și i-a descoperit că demonii din acel loc nu vor putea fi alungați decât prin aducerea moaștelor Sfinților Chir și Ioan. Sfântul Chiril a adus moaștele la 28 iunie 414 și le-a depus în biserica ridicată de predecesorul său Teofil în cinstea celor patru Evangheliști. Din clipa aducerii moaștelor, duhurile necurate au fugit, templul idolesc a fost desființat și locul s-a prefăcut în izvor de tămăduiri pentru credincioșii care veneau acolo cu credință.
Tropar, glasul 5: Minunile sfinților Tăi Mucenici, zid nebiruit ne-ai dăruit nouă, Hristoase Dumnezeule; pentru rugăciunile lor, sfaturile păgânilor le risipește și sceptrurile Împărăției le întărește, ca un Bun și de oameni Iubitor.