PSALMUL 56
Un psalm al lui David, mai-marelui cântăreţilor. Să nu strici! Când a fugit de la fata lui Saul în peşteră.
1. Miluiește‑mă, Dumnezeule, miluiește‑mă, că spre Tine a nădăjduit sufletul meu
2. Și în umbra aripilor Tale voi nădăjdui, până ce va trece fărădelegea.
3. Striga‑voi către Dumnezeul Cel Preaînalt, Dumnezeul Care mi‑a făcut bine.
4. Trimis‑a din cer și m‑a mântuit, dat‑a spre ocară pe cei ce mă necăjesc pe mine.
5. Trimis‑a Dumnezeu mila Sa și adevărul Său și a izbăvit sufletul meu din mijlocul puilor de lei. Adormit‑am tulburat.
6. Fiii oamenilor, dinții lor sunt arme și săgeți și limba lor sabie ascuțită.
7. Înalță‑Te peste ceruri, Dumnezeule, și peste tot pământul slava Ta!
8. Curse au gătit sub picioarele mele și au împilat sufletul meu;
9. Săpat‑au înaintea mea groapă și au căzut în ea.
10. Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea! Cânta‑voi și voi lăuda slava Ta.
11. Deșteaptă‑te, mărirea mea! Deșteaptă‑te, psaltire și alăută! Deștepta‑mă‑voi dimineața.
12. Lăuda‑Te‑voi între popoare, Doamne, cânta‑voi Ție între neamuri.
13. Că s‑a mărit până la cer mila Ta și până la nori adevărul Tău.
14. Înalță‑Te peste ceruri, Dumnezeule, și peste tot pământul slava Ta!